Despre conditii meteo pe munte

0
4801

Prevederea vremii nu este un lucru asa de dificil cum pare la prima vedere. Aceasta activitate presupune o observare atenta si permanenta a cerului si a mediului inconjurator si reprezinta poate cea mai importanta informatie in prevenirea eventualelor situatii de criza pe munte, caci este mult mai eficient sa previi decat sa rezolvi, mai ales cand este vorba de forta incomensurabila a naturii. Datoria altitudinilor mai ridicate, regiunile montane sunt mai expuse dinamicii atmosferei. Astfel, instabilitatea este mai accentuata. Schimbarile de vreme sunt mai rapide deact in cazul altitudinilor mai reduse. Fenomenele meteorologice si starile atmosferice prezinta un grad mai ridicat ridicat de risc in zona de munte, astfel avem diferite manifestari atmosferice in functi de perioada din an vizata.In semestrul rece cel mai periculos fenomen poate fi considerat ceata. Se produce de cele mai multe ori atunci cand atmosfera este linistita.Vantul reprezinta un element de risc important prin doua aspecte.odatra produce un efect de racire asupra organismului uman, astfel putand sa apara degeraturile in conditiile unor temperaturi care nu coboara sub -5 grade Celsius si apoi asociat cu precipitatiile solide conduce automat la aparitia viscolului, care limiteaza foarte mult vizibilitatea. Zilele insorite pot fi si ele deosebit de periculoase, mai ales in conditiile existentei stratului de zapada.In aceasta situatie, radiatia solara este reflectata de stratul de zapada, putand afecta vederea,aparand oftalmia, afectiune foarte grava ce poate conduce la reducerea drastica a calitatii vederii. Temperaturile ridicate duc la cresterea instabilitatii stratului de zapada. Astfel sporeste riscul de declansare a avalanselor pe versantii cu pante mai mari.Poleiul si celelalte depuneri solide sunt mai frecvente in perioadele in care precipitatiile lichide ingheata la suprafata terestra. In semestrul cald, precipitatiile sunt mult mai frecvente in regiunile montane dacat in cele de deal si de podis.Inrautatirea vremii in anotimpul de vara se poate produce in cateva zeci de minute, daca exista conditii meteorologice favorabile. Cantitatile de apa, respectiv debitele raurilor pot creste foarte mult intr-un timp extrem de scurt. Se recomanda inotdeauna amplasarea corturilor la distante apreciabile fata de cursurile de apa. Dintre fenomenele asociate precipitatiilor, o frecventa deosebita in anotimpul de vara o are grindina, care poate creea probleme deosebite tinand cont de forta mecanica a bucatilor de gheata aflate in cadere spre suprafata terestra. Precipitatiile sub forma de aversa sunt asociate, de cele mai multe ori, cu fulgere care reprezinta o cauza importanta a accidentelor in zona montana.

Cand si cum apare?

  • Roua – apare in noptile senine sau atunci cand nebulozitatea este redusa, fara vant, cand are loc racirea puternica a solului si implicit a aerului de la suprafata solului, realizandu-se atingerea starii de saturatie (vaporii de apa se transforma in picaturi fine de apa).
  • Bruma – se produce in acelasi conditii ca si roua, dar racirea suprafetei terestre determina scaderea temperaturii sub 0 °C.
  • Chiciura (promoroaca) – se prezinta sub forma de zapada sau structura cristalina, rezultata prin sublimarea vaporilor de apa sau in urma inghetarii picaturilor de apa.
  • Poleiul – fenomenul de acoperire a obiectelor de la suprafata solului cu un strat dens de gheata, datorita patrunderii unei mase de aer relativ cald si umed intr-o regiune puternic racita anterior.
  • Ceata – este formata din picaturi fine de apa sau cristale fine de gheata (de ordinul micronilor) care se afla in aer, reducand vizibilitatea de la suprafata pamantului.
  • Norii – se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase asupra evolutiei vremii. Norii sunt produsi ai condensarii sau sublimarii din atmosfera libera.

Formarea unui nor este determinata de trei conditii :

  • In atmosfera trebuie sa existe o anumita cantitate de umiditate, necesara atingerii punctului de saturatie;
  • In atmosfera trebuie sa se gaseasca asa numitele nuclee de condensare (care sunt particule de mici dimensiuni care se gasesc in suspensie in atmosfera – praf, microorganisme etc.);
  • Trebuie sa aiba loc o racire suficienta a atmosferei pentru realizarea sublimarii.

In functie de etajul altitudinal in care se dezvolta, s-au definit mai multe tipuri de nori:

A) Etajul superior, dezvoltat la peste 8 (6) km, cuprinde genurile:

  • Cirrus – culoare albastra stralucitoare, structura filamentoasa (forme de suvite, vertebre, fulgi). Se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mica, transparenta, cu structura filamentoasa clar pronuntata si prevestesc schimbarea de vreme, sunt mesageri ai timpului ploios.
  • Cirrocumulus – spre deosebire de cirrus, au o structura ondulata sau in forma de smocuri, gramezi, dispuse in siruri si prevestesc inrautatirea vremii.
  • Cirrostratus – au forma de panza continua, fiind relativ transparenti, omogeni si compacti si prevad schimbarea vremii.

B) Etajul mijlociu, dezvoltat intre 2 si 7 km:

  • Altocumulus – culoare cenusiu deschisa, se prezinta sub forma de valuri, bulgari sau placi despartite prin sparturi prin care se vede cerul, se deosebesc de cirrus prin desimea si dimensiunile relativ mai mari ale elementelor componente, prin relieful lor variabil iar de stratocumulus se deosebesc prin inaltimea si transluciditatea mai mare.
  • Altostratus – aspect de panza continua omogena, cenusiu – albastruie, care acopera treptat tot cerul (ecranand soarele mult mai bine decat cirrostratus, produc precipitatii slabe, mai ales iarna si prevestesc schimbarea vremii (invazie de aer rece, care produce furtuni). Se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mica si plafonarea mai mare.

C) Etajul inferior se intinde de la cateva zeci (sute) de metri pana la 2 km:

  • Stratus – norii cei mai de jos, cenusii (se aseamana cu ceata inalta), acopera, in general, intreaga bolta cereasca; soarele si luna nu se vad si nu dau niciodata precipitatii insemnate (din ei ploua marunt sau burniteaza, iar in cursul iernii cade ninsoare slaba).
  • Stratocumulus – au aspectul unor paturi groase sau sunt dispusi in gramezi ori in rulouri, fie de culoare albicioasa (cand sunt in calea razelor soarelui), fie sumbri si opaci (cand acopera discul sau stralucitor), cateodata au aspectul unor placi sau al unor imensi bolovani de rau si forte rar dau precipitatii slabe de scurta durata; de altocumulus se deosebesc prin dimensiunile componentelor si inaltimea inferioara; de nimbostratus se deosebesc prin structura ondulata si lipsa precipitatiilor, iar fata de stratus prin inaltimea mai mare si structura clar proeminenta.
  • Nimbostratus – formeaza un strat amorf de culoare cenusie – sumbra, ce intuneca stralucirea soarelui; dupa cum ii tradeaza si numele („nimbus” = ploios), acesti nori dau precipitatii sub forma de ninsoare, care, uneori, poate dura zile in sir.

D) Nori cu dezvoltare verticala, au baza in etajul inferior si varful in cel superior:

  • Cumulus – nori grosi cu baza orizontala cenusie sau albastruie si varful albicios si apar izolati sau in salbe cu bazele aflate la acelasi nivel cu marginea norului, mai luminate decat centrul.
  • Cumulonimbus – nori grosi, de culoare inchisa la baza si albi la varf, inaltandu-se ca niste mase enorme in forma de munti cu varful fibros, acopera, in general, cerul complet iar din ei cad precipitatii sub forma de averse, insotite adesea de descarcari electrice, vijelii si caderi de grindina.

E) Nori orografici – categorie aparte de nori ce apar pe crestele muntilor sub forma de „caciula de nori”, care prevestesc timpul ploios, sau „steaguri de nori”, uneori aducand ploaie.

Sfaturi practice specifice situatiilor de munte:

A. Previziunea timpului prin observarea culorii cerului

In functie de culoarea cerului putem stabili gradul de umiditate atmosferica, astfel un cer roz indica un aer uscat, culoarea galben semnifica un aer umed, iar culoarea verde indica un aer foarte umed.

Combinatii ale culorilor cerului si interpretarea lor:

  • Cerul roz inainte de rasarit si la apus inseamna timp frumos; daca se transforna in galben auriu, ziua ramane frumoasa iar daca se transforma in galben pal, timpul va deveni ploios.
  • Un cer rosu violet si murdar, atat la rasarit cat si la apus poate prevesti o schimbare a vremii, chiar furtuna.
  • Combinatia de cer alburiu, putin incetosat, vant slab si soare arzator este un indiciu de furtuna cu averse si descarcari electrice.
  • Tunetul prevesteste furtuna, in timp ce fulgerul fara nori indica timp frumos.

B. Indiciile pe care ni le poate oferi directia si intensitatea vantului

  • Timpul frumos este indicat de un cer senin sau putin noros de dimineata, cu un vant care sufla slab.
  • Daca timpul este frumos si vantul incepe sa bata dinspre nord-vest, cu tendinta de a-si mari intensitatea, mai puternic pe creasta, inseamna ca in cateva zile vremea se strica. Daca este vara, va ploua, iar daca este iarna, va viscoli.
  • Cand timpul este frumos si vantul bate din partea de nord, moderat sau tare, in mod constant de cateva zile, putem deduce ca timpul ramane frumos.
  • Daca vremea este urata, ploua sau ninge si vantul incepe sa bata din sud, cu intensitate mare, inseamna ca timpul urat se va mentine si in perioada urmatoare.
  • Daca timpul este frumos si vantul bate din directia sud-est, timpul va ramane cateva zile placut.

In concluzie directia vantului ne poate oferi o imagine cat se poate de obiectiva cu privire la modul in care va evolua vremea:

  • vantul sufla din nord: – timp urat pentru o perioada scurta de timp, dupa care vremea este placuta pentru o perioada indelungata.
  • vantul sufla din nord-est: – timpul se va mentine, in general uscat, iar in cazul in care ploua va avea loc o imbunatatire a vremii pentru un interval de timp mai scurt.
  • vantul sufla din sud-est: – vremea se mentine uscata si calda, iar daca deja ploua, nu se va observa nici o imbunatatire a vremii in perioada urmatoare.
  • vantul bate din nord-vest: timpul se strica; daca este vara va ploua, iar daca este iarna va viscoli.
  • vantul s-a starnit brusc: – vine furtuna
  • vantul bate la caderea serii: – indica o schimbare a timpului.

FENOMENE OPTICE SPECIFICE ZONELOR DE MUNTE

a) Umbra muntilor – apare imediat dupa rasaritul soarelui sau inainte de apus; este formata din umbra muntelui proiectata pe ecranul de ceata si dinamizata de ridicare soarelui pe bolta

b) Cercul lui Ulloa – apare dupa rasaritul soarelui; daca persoana priveste spre apus in ceata care se risipeste isi vede imaginea inconjurata de trei cercuri viu colorate si un al patrulea, mare si albicios.

c) Soarele fals – apare de obicei dupa ploaie, inainte de apusul soarelui; are forma unei pete stralucitoare pe norul inconjurat de curcubeu; de fapt se vede imaginea soarelui proiectata e ecranul intunecat al norului.

  • d) Electrometeorii – sunt produsi de electricitate atmosferica, fiind factorii cei mai agresivi si periculosi ai atmosferei; Putem enumera astfel: Fulgerul (Orajul) – o descarcare brusca a electricitatii atmosferice in interiorul unui nor sau inre nori diferiti; Tunetul – zgomotul care insoteste fulgerul, fiind rezultatul unei dilatari bruste a aerului generata de caldura intensa a fulgerului si apoi contractarea lui; Traznetul – o descarcare electrica ce se produce intre nori si scoarta pamantului sau obiectele de la sol.

e) Focurile Sfantului Elm – descarcari luminoase pe varfurile arborilor, piscurilor care se produc in timpul vantului in rafale sau cand este viscol, iarna.

 

Semne care prevad inrautatirea sau imbunatatirea vremii:

Vremea rea

  • Daca cerul a fost senin si incep sa apara, dintr-o parte a orizontului, nori albi subtiri in forma de fibre cu ramificatii ca niste ghiare la un capat, in cel mult 3 zile va fi vreme ploioasa;
  • Daca soarele si luna se vad prin nori si au un cerc in jurul lor, vremea se schimba in 2 zile;
  • Cand cerul este acoperit si sub panza de nori cenusii apar nori mici si negriciosi care se deplaseaza intr-o directie contrara, ploaia va incepe in cateva ore sau minute;
  • Timpul se strica in aceeasi zi daca vantul bate intr-o directie, iar norii pe cer merg in directie opusa;
  • Vara, cand observam dimineata, pe un cer albastru, nori alungiti ca niste benzi cu ridicaturi pe ei (ca niste mici „castele „), in dupa amiaza aceleasi zile vom avea o furtuna cu ploaie sau grindina;
  • Furtunile si vijeliile de dupa amiaza, din zilele de vara sunt anuntate si de norii rotunjiti si grupati;
  • Daca norii sunt mici, apar dupa amiaza inspre seara si sunt colorati in reflexe roz sau verzi, urmeaza mai multe zile de ploi mari;
  • Seara, cand pe cer sunt tot felul de nori, la diferite inaltimi, putem fi siguri ca vremea ploioasa se mentine
  • Cand cerul se insenineaza seara, exceptand partea de nord – est a orizontului, care ramane neagra de nori, nici in ziua urmatoare timpul nu va fi frumos;
  • Daca seara bancurile de ceata sau de nori, in loc sa coboare in vale, se prind de varfurile muntilor in urmatoarea zi va ploua
  • Daca dimineata cerul este alburiu, nu albastru inchis, aerul este putin incetosat, vantul slab si soarele arzator, in dupa amiaza aceleasi zile va fi furtuna cu ploaie abundenta si traznete;
  • Daca ploua marunt si cerul se insenineaza in timpul diminetii, dupa amiaza avem furtuni trecatoare, cu ploi repezi, insotite de descarcari electrice;
  • Daca dimineata aerul este cald si cerul senin, iar vantul bate slab, in cursul dupa amiezii, vara va fi furtuna, iar iarna, seara va fi ceata;
  • Daca dimineata vantul bate tare dintr-o directie pe coasta muntelui si din directie opusa pe creasta vremea se strica repede;
  • Daca este rece si ploua ori ninge si vantul bate tare dinspre sud, vremea rea se mentine mai multe zile;
  • Daca timpul este frumos, dar vantul dinspre nord vest se intareste, sufland violent pe coama muntelui, vremea se strica in zilele urmatoare, devenind ploioasa vara iar iarna incepe sa viscoleasca;
  • Daca timpul este rau, temperatura scade si vantul continua sa bata tare dinspre nord-vest, nu sunt sanse de ameliorare;
  • In Carpati, norii care aduc timp rau sunt, in general, cei care vin dinspre vest si nord vest;
  • In Carpatii Moldovei, cu deosebire pe versantul estic, timpul rau este adus si de norii care vin dinspre nord;
  • Pe versantul sudic al Carpatilor Meridionali, norii ce vin din est si sud-est dau ploi abundente si de lunga durata, mai ales toamna si primavara;
  • Un rasarit de soare intr-o valvataie noroasa, colorata in aramiu este indicatie ca vremea devine ploioasa;
  • Un rasarit de soare printre nori colorati, cerul la orizont fiind violet sau visiniu, este, de asemenea, un indiciu de timp ploios;
  • Cand varfurile muntilor se acopera seara cu caciuli de ceata, vremea se strica in cateva zile;
  • Seara, cand soarele apune si apare mai mare ca de obicei, iar norii din jur au culori diferite, a doua zi va ploua;
  • Seara, cand luna rasare palida si pare mai mare decat in mod obisnuit sau are fasii de nori in dreptul ei, putem deduce ca vremea se va strica;
  • Noaptea, cand luna are in jurul ei un cerc mare luminos (halou) sau unul mai mic colorat (coroana) vremea se va schimba in 2-3 zile.

Vremea buna

  • Cand norii inalti si subtiri vin vara dinspre rasarit, vremea nu se strica ci se incalzeste;
  • Daca dimineata se ridica din vai numerosi nori, care nu se dezvolta in sus, ci se turtesc si sunt rupti si destramati de vantul tare din inaltimi, in acea zi nu va ploua;
  • Daca ploua si vantul isi schimba directia de la vest si nord-vest, batand dinspre nord si nord-est si devenind mai tare, vremea se amelioreaza rapid si ramane frumoasa mai multe zile;
  • Daca dupa o ploaie linistita care a durat mai multe ore urmeaza o serie de ploi repezi cu vant tare, suntem siguri ca a trecut un sistem noros si urmeaza o perioada de interval cu cer mai mult senin dimineata si noaptea si cu innorari trecatoare dupa amiaza;
  • Dimineata, cand aerul este rece si cerul senin sau putin noros, iar vantul bate slab fara a avea o directie precisa, vremea ramane frumoasa;
  • Daca dimineata este cald si senin si vantul sufla tare dinspre sud, vremea se mentine frumoasa mai multe zile;
  • Daca timpul este rau, dar vantul se roteste batand dinspre nord si nord-est, timpul se va ameliora;
  • Daca timpul este frumos si vantul bate tare sau moderat de la nord, de mai multe zile, vremea ramane frumoasa si uscata mai multe zile;
  • In general, in Carpati, vanturile tari dinspre nord-vest aduc vreme ploioasa vara si viscole iarna, vantul dinspre nord-est mentine timpul frumos sau il amelioreaza pe cel ploios, vantul dinspre sud si sud-vest mentine, de asemenea timpul uscat si calduros, iar vantul de nord cauzeaza un timp rau care nu tine decat cateva ore, apoi vremea devine frumoasa pe un interval mai mare de timp;
  • Daca vantul bate dinspre sud-est sau est, vremea se mentine frumoasa, iar daca ploua, nu se mentine decat pe versantii sudici ai Carpatilor sudici si pe versantii estici ai Carpatilor Orientali;
  • Un rasarit de soare pe un cer alburiu sau portocaliu anunta timp frumos;Un cer de culoare albastru inchis la amiaza inseamna timp frumos;
  • Un banc de ceata prins de varful unui munte arata ca vantul va continua sa bata tare din directia in care este situata creasta. Daca ceata fuge din fata vantului si se ascunde dupa stanca, vantul va slabi;Seara, cand soarele este stralucitor si apune intr-un cer colorat in rosu sau portocaliu, vremea ramane frumoasa.

Cunoasterea evolutiei vremii din comportamentul unor animale si plante:

Timpul frumos: turmele de oi si vite pasc linistite, vulturii planeaza la mari inaltimi, serpii si soparlele sau pe stanci la soare, albinele, viespiile, furnicile sunt in plina activitate, trifoiul isi pleaca tulpina si isi pliaza frunzele, ciubotica cucului isi desface frunzele si florile, macrisul isi deschide frunzele iar iarba se umple de roua de seara

Timpul urat: animalele salbatice coboara in zone adapostite, taunii sunt foate activi si agresivi, soarecii, serpii si soparlele intra in ascunzisuri, vulturii coboara la cuiburi, ciorile si corbii se aduna in stoluri si zboara perpendicular pe directia furtunii care se asteapta, trifoiul isi ridica tulpina si se desface, iarba de umple de roua dimineata chiar daca cerul a fost acoperit.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here