0
2006

Vreti sa stiti parerea noastra despre Academia de Educatie Nonformala Aikibudo? Iata povestea noastra pe scurt:

Iuliana Stanuca – o mama fericita

Au trecut deja 3 ani… Ne-am cunoscut intamplator (sau poate nu), iar chimia ne-a contopit intr-o alta familie. Nici nu mai stiu cate activitati am avut impreuna… Tabere, cantonamente si activitati de familie, care ne-au adus mai aproape, mai aproape.

Matei avea 5 ani. Nimeni nu accepta copii sub 6 ani pentru diverse activitati. Noi am avut noroc. I-a placut de la prima ora. Amuzament, joaca, tehnici – imbinate au avut un rezultat uimitor: in cateva luni Matei stia cateva tehnici cu care se mandrea in fata colegilor de la gradi.

A urmat primul cantonament la Poiana Brasov, unde a dat examen de grad. Desi se inscrisese pentru examen de 9 kyu (pentru ca era exista aceasta optiune), nu a reusit decat 10 kyu. Asta ne-a dat de inteles ca examenele sunt serioase. Si asa a fost. Si urmatorul examen de 9 kyu a fost “picat” din cauza atitudinii necorespunzatoare ( neseriozitate). Dar asta l-a ambitionat si i-a dat si de gandit. Ca parinti, ne-am bucurat ca a inteles motivele pentru care a pierdut (pentru ca Sensei Nicolae Mitu a explicat fiecaruia unde a gresit), iar supararea a fost doar de moment.

Apoi a fost tabara de iarna la Busteni unde a invatat sa schieze. Pentru ca el nu stia deloc, i-a fost teama la inceput, dar, cu rabdarea instructorilor, a reusit sa progreseze astfel incat in ultima zi de tabara a fost greu de luat de pe pista.

A participat si la tabara de supravietuire din padurea Baneasa. A fost foarte incantat de ceea ce a invatat si a pus in aplicare apoi la curte.

Obtinerea centurii galbene (9 kyu) a fost … sublima! A fost cel mai fericit moment de “aikid-ist”.

Intre timp a luat si examenul de 8 kyu, a fost si in a doua tabara de ski, am participat la “O zi la Dojo” cand ne-am simtit minunat ca echipa si am mai invatat cate ceva despre noi alaturi de psihologul Emilia Potenteu… Si, nu stiu daca va vine sa credeti, inca isi doreste aikido! Si vrea sa participe la toate actiunile academiei Inca mai putem sa-l “amenintam” ca nu-l mai lasam la dojo. Asta ne da increderea ca ceea ce se intampla aici ii place cu adevarat.

Echipa academiei este parte din familia lui!

VA MULTUMIM ca sunteti alaturi de el (si de noi)!

 

DISTRIBUIȚI
Articolul precedent
Articolul următor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here